Noutati insolventa. Modificari legea insolventei

Interpretarea sintagmei „pensie de serviciu”. Decizie ICCJ
7 mai, 2014
Contestarea deciziilor medicale. Pasi ce trebuie urmati
14 mai, 2014

Odata cu intrarea in vigoare a noilor coduri penal si de procedura penala, au fost modificate procedurile de insolventa supuse prevederilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei, in special in partile privind efectele deschiderii procedurii, instrainarea in cadrul procedurii a activelor apartinand averii debitorului, precum si sanctiunile de natura penala la regimul insolventei.

Astfel, pana la data de 1 februarie 2014, art. 36 din Legea nr. 85/2006 prevedea ca, in momentul deschiderii procedurii de insolventa, vor fi  suspendate ”toate actiunile judiciare, extrajudiciare sau masurile de executare silita” formulate  impotriva debitorului fata de care se deschide procedura insolventei. Prin modificarile aduse acestui articol de Legea nr. 255/2013, vor face exceptie de la masura suspendarii cazurile de judecare a actiunilor civile in cadrul proceselor penale.

In acelasi sens, art. 53 din Legea nr. 85/2006, in forma anterioara modificarii, prevedea ca toate bunurile instrainate de catre administratorul judiciar/lichidator in cadrul procedurii insolventei sunt dobandite libere de sarcini de orice fel, cum ar fi ipoteci, garantii mobiliare de orice fel, inclusiv de masurile asiguratorii instituite in cursul procesului penal. Prevederea era extrem de utila, facilitand valorificarile de active intr-un regim accelerat in cadrul procedurii, in conditiile in care achizitiile de active intr-o astfel de procedura nu se preteaza la exercitii de verificare (asa-numitele exercitii de due diligence) pe care cumparatorii le efectueaza in mod curent in afara unei proceduri de acest gen. Modificarea legislativa intrata in vigoare incepand cu 1 februarie 2014 afecteaza partial textul in discutie, dispunand ca bunurile se dobandesc libere de sarcini sau masuri asiguratorii, cu exceptia, insa, a masurilor asiguratorii sau a celor preventive luate in cursul procesului penal. Aceasta ar insemna ca cel care dobandeste un bun asupra caruia este instituit sechestru penal ar trebui sa preia bunul afectat de acel sechestru, sau ca administratorul judiciar sa obtina ridicarea in prealabil a acestuia de catre organele penale.

Modificarile amintite denota un potential deloc nesemnificativ de perturbare a derularii procedurilor de insolventa.

In primul rand, nu se stabileste nicio masura concreta complementara cu privire la efectele continuarii judecarii actiunilor civile in cadrul procesului penal, ceea ce va da, probabil, nastere la o jurisprudenta neunitara in materia procedurilor de insolventa, cel putin cu privire la urmatoarele aspecte:
– vor fi sau nu indreptatite, ori chiar obligate, partile civile din procesul penal sa solicite inscrierea creantelor acestora la masa credala?
– au acestea libertatea de a decide incetarea actiunii civile si sesizarea instantei de insolventa pentru inscrierea creantelor la masa credala?
– care este situatia titularilor de creante deja inscrise la masa credala in cadrul procedurilor de insolventa aflate pe rolul instantelor judecatoresti?

Iata doar cateva intrebari la care un raspuns clar nu este atat de simplu de furnizat. Este de presupus ca o parte  dintre administratorii judiciari, lichidatori, si instante vor prefera masura inscrierii cu titlu provizoriu a creantelor reclamate de partile civile din procesele penale, fara sa fie, insa, clar, in ce cuantum si in baza caror documente justificative. Se poate specula ca, in vederea unei asemenea inscrieri, partile civile vor trebui sa depuna la dosarul de insolventa declaratiile de creante insotite de dovezi privind stadiul procesului penal, documente precum rapoarte de expertiza intocmite in cadrul procesului penal sau chiar de rapoarte de expertiza intocmite tocmai in scopul particular al inscrierii la masa credala. Se pune, evident, si problema regimului unor asemenea creante in cadrul procedurii, cum ar fi dreptul la vot si la distribuiri al acestora.

Este, de asemenea, plauzibil, ca in unele cazuri, sa se puna chiar problema respingerii unor astfel de cereri tocmai pe considerentul ca inscrierea in sine depinde de stabilirea raspunderii si a cuantumului despagubirilor in cadrul procesului civil, chiar daca o asemenea masura ar putea sa priveze partile civile de obtinerea oricarei despagubiri, fie aceasta cat de mica, din sumele rezultate in urma valorificarii activelor averii debitorului. Din cauza efectului drastic al unei asemenea abordari, care ar echivala cu o veritabila privare a dreptului de proprietate ce ar friza incalcarea Art.1 din Protocolul 1 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, se poate aprecia ca instantele judecatoresti vor respinge un curent de o asemenea natura.

Pe de alta parte, instrainarea bunurilor din averea debitorilor afectate de masuri preventive sau asiguratorii instituite in cadrul procesului penal este de natura sa blocheze complet valorificarea acestora, caci este greu de imaginat cumparatori dornici sa achite valori (de obicei semnificative) in schimbul unor bunuri afectate de sechestre penale. De altfel, credem ca s-ar pune inclusiv problema valabilitatii unei asemenea instrainari, intrucat sechestrul penal are efectul scoaterii din circuitul civil al bunului sechestrat. O problema suplimentara apare in situatia, deloc rara, in care bunurile in cauza sunt grevate de cauze de preferinta valabile si opozabile, precum ipoteci, si a caror „inghetare” ar produce uriase prejudicii nu numai creditorilor garantati, dar si celor chirografari.

Practicienii in insolventa si-au manifestat deja serioase indoieli in ceea ce priveste modificarile mentionate, apreciind ca se va produce practic o blocare a vanzarilor cu efecte nefaste asupra procedurii de insolventa. Tot acestia apreciaza ca prin blocarea la vanzare a acestor bunuri nu se asigura o recuperare efectiva a prejudiciului de catre victima, pentru ca aceasta va avea acelasi tratament la distribuiri, indiferent daca exista sau nu un sechestru, considerand astfel ca prevederea este inutila din punctul de vedere al procesului penal, fiind totodata de natura a ingreuna si procedura insolventei.

O ultima modificare o reprezinta lista infractiunilor savarsite care restrang dreptul debitorului de a mai propune un plan de reorganizare. De asemenea, noul Cod Penal incrimineaza o serie de infractiuni al caror sediu al materiei se regasea anterior in Legea insolventei. Este vorba, in special, de infractiunile de bancruta simpla (art. 240 noul Cod Penal), bancruta frauduloasa (art. 241 noul Cod Penal) si gestiune frauduloasa (art. 242 alin. (2) noul Cod Penal).

Restrictionarea valorificarii bunurilor din averea debitorilor supusi procedurilor de insolventa care sunt afectate de masuri preventive sau asiguratorii adoptate in cadrul procesului penal constituie o confirmare legislativa a unei practici judiciare mai vechi, anterioare modificarii Legii nr. 85/2006 prin intermediul Legii nr. 169/2010. Se poate anticipa ca amendamentele la art. 36 si 53 din Legea nr. 85/2006, intrate in vigoare la data de 1 februarie 2014 prin intermediul legislatiei de punere in aplicare a noilor coduri penal si de procedura penala, vor putea genera efecte importante in ceea ce priveste derularea eficienta a procedurilor de insolventa. Avand in vedere chestiunile invederate anterior, precum si altele care se vor naste in practica de specialitate, este, totusi, de asteptat aparitia unor viitoare ajustari legislative.

Din punct de vedere al aplicarii in timp, legea procesual penala este de aplicare imediata, astfel incat aceasta urmeaza a se aplica tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, inclusiv procedurilor de insolventa aflate in curs de derulare.

In ceea ce priveste aplicarea in timp a legii penale, regula este cea a aplicarii legii mai favorabile, iar noul Cod penal reprezinta o asemenea lege, intrucat prevede pedepse identice, pentru unele dintre infractiunile amintite, si chiar mai mici, pentru altele.

sursa: www.juridice.ro

 

 

www.decalex.ro

office@decalex.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *