Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod penal si Noului Cod de procedura penala, vor intra in vigoare dispozitii din Legea nr. 255/2013 care modifica Legea nr. 192/2006 cu privire la medierea si organizarea profesiei de mediator, dezvoltand in mod substantial institutia medierii penale.
1. Potrivit legii noi, medierea in timpul unui proces penal ar fi posibila in latura penala pentru un numar restrans de infractiuni (anume cele cu privire la care este necesara plangerea prealabila sau este posibila impacarea) – art. 67 alin.1 Lege 192/2006, iar in latura civila este posibila pentru orice infractiune dar numai cu privire la pretentiile civile – art. 23 alin.1 NCpp. Dupa mine, medierea in latura penala nu este posibila (caci intre victima si faptuitor nu poate avea loc vreo negociere si nu se poate incheia vreo intelegere cu privire la incadrarea juridica a faptei ori cu privire la aplicarea pedepsei ori cuantumul acesteia), iar medierea in latura civila nu poate fi limitata doar la pretentiile civile.
2. Acordul de mediere penala este un impediment la declansarea/continuarea procesului penal alternativ la retragerea plangerii prealabile sau impacarea inca din 2010. Prin urmare, el nu este un mijloc de realizare a vreuneia din celelalte impedimente.
3. In procesele penale, mediere este de doua feluri: civila si penala.
a. Medierea civila in procesul penal vizeaza doar actiunea civila si reprezinta in fapt o tranzactie intermediata de mediator care priveste doar despagubirile pretinse pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune. Un astfel de acord de mediere nu va bloca derularea laturii penale, ci eventual va influenta solutia pe fondul actiunii penale. Se poate incheia un astfel de acord pentru orice fel de infractiune.
b. Medierea penala este o practica restaurativa care presupune dialogul victima-infractor. Niciuna dintre ele nu poate fi constransa sa apeleze la mediere. Partile nu sunt obligate sa se informeze anterior cu privire la mediere si nu exista nicio sanctiune pentru neparcurgerea acestei proceduri. Aparent, medierea penala ar fi posibila doar pentru infractiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plangerii prealabile sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala (art. 67 alin.2). Dup mine, atata timp cat, urmare a comiterii infractiunii, exista si victima, persoanele/partile pot incheia un acord de mediere prin care sa ajunga la intelegere asupra unor multiple aspecte.
4. Sub aspectul efectelor produse de acordul de mediere incheiat, deosebim:
4.1 infractiuni urmaribile la plangerea prealabila sau pentru care e posibila impacarea: acordul de mediere impiedica inceperea sau continuarea procesului penal, producand astfel efecte in ambele laturi ale procesului penal – sunt 30 de infractiuni in Codul penal si alte infractiuni din 7 legi speciale. Asadar:
– daca acordul intervine in faza de urmarire penala, procurorul opreste procedurile penale; ca urmare, acordul poate fi supus validarii prin autentificare la notar sau consfintire la instanta (caci procurorul nu are atributii decat cu privire la actiunea penala);
– daca intervine in faza de judecata, inculpatul va fi achitat si se va lua act de acordul de mediere care poate fi pus astfel in executare.
4.2 alte infractiuni: procesul penal se deruleaza sub aspectul laturii penale dupa regulile obisnuite, iar sub toate celelalte aspecte se va da efect acordului de mediere penala. Mai mult:
– daca cauza se termina in faza de urmarire penala ca urmare a acordului partilor, acordul de mediere va putea sta la baza unei solutii de renuntare la urmarire penala (art. 318 alin. 1 si alin.2 NCPP). Anumite obligatii asumate de parti in cadrul acordului de mediere vor putea fi impuse de procuror suspectului/inculpatului pentru a fi realizate in maxim 9 luni, sub sanctiunea revocarii masurii dispuse, aceea de renuntare la urmarire (art. 318 alin. 3 si alin.4);
– daca cauza este trimisa in judecata, instanta va putea pronunta, dupa caz, condamnarea cu executare in penitenciar, retinand ca circumstanta atenuanta cu efect obligatoriu de reducere a pedepselor legale cu o treime „eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii” (art.75 alin.2 C.pen). Tot astfel, in anumite conditii se poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei (art. 91 C.pen), renuntarea la aplicarea pedepsei (in conditiile art. 80-82 C.pen) sau amanarea aplicarii pedepsei (in conditiile art. 83-90 C.pen) – prevederile cuprinse in acordul de mediere se vor examina de catre instanta in cadrul procedurii de verificare a conditiilor pentru a dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, care printre criteriile referitoare la infractor prevad si „eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare [art. 91 alin.1 lit d), art. 80 alin. 1 lit. b), respectiv art. 83 alin. 1 lit. d) noul Cod penal].
5. Pe durata medierii, suspendarea procesului penal este facultativa, iar durata este de maxim 3 luni.
6. In cazul in care medierea are succes, acordul de mediere trebuie sa consacre intelegerea partilor. Clauzele acordului de mediere pot fi dintre cele mai variate si nu se limiteaza la repararea prejudiciului, obligatoriu fiind doar sa priveasca drepturi asupra carora partile pot dispune (e gresit sa se mentioneze „persoana vatamata isi retrage plangerea prealabila” sau „partile se impaca” – caci atunci se face trimitere la alte institutii, care au regim diferit).
7. Pe mediator nu trebuie sa il intereseze incadrarea juridica. El poate sa accepte sa faca o mediere indiferent de infractiunea pentru care se poate face plangere sau s-ar fi demarat procedurile penale, mai ales ca incadrarea juridica definitiva o va face numai instanta la finalul procesului. El trebuie sa se ocupe de medierea conflictului dintre parti, nu de aspectele juridice ale acestuia, informandu-le doar intr-un mod general asupra posibilelor efecte ale acordului, unele obligatorii (stoparea procedurilor in cazul unor infractiuni „simple”) altele la optiunea magistratului (reducerea pedepsei, renuntarea la proceduri etc).
8. Acordul de mediere se trimite organului judiciar in original si in format electronic. Partile trebuie sa se prezinte in fata organului judiciar pentru a confirma intelegerea (exceptie: daca acordul este autentificat la notar).
sursa: www.cristidanilet.wordpress.com
www.decalex.ro