Avocat insolventa: Ordinea de plata a creantelor la falimentul institutiilor de credit

AVOCAT ANRP:Noua lege privind restituirea cladirilor nationalizate: proprietarii trebuie sa pastreze 20 de ani destinatia imobilelor retrocedate
15 martie, 2013
AVOCAT ANRP: Legea privind restituirea cladirilor nationalizate, lansata in dezbatere publica. Textul integral al documentului
18 martie, 2013

Parlamentul a aprobat, recent, Legea cu nr. 15/2013, privind falimentul institutiilor de credit. Reluam aceste modificari, dat fiind interesul pentru cei care se afla in raporturi de credit cu aceste institutii.

Modificarile aduse la O.G. nr. 10/2004 privind falimentul institutiilor de credit, prin O.G. nr. 12/2012, publicata in Monitorul oficial nr. 593/2012 si aflata in vigoare de la 23 august 2012, aducea, in esenta, modificari in ce priveste ordinea de plata a creantelor.

Astfel, in urma modificarilor introduse si – recent – aprobate de Parlament, in caz de faliment al institutiilor de credit debitoare, potrivit art. 38 din O.G. nr. 10/2004, creantele vor fi platite in lei, in urmatoarea ordine:

1. taxele, timbrele si orice alte cheltuieli aferente procedurii falimentului, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea institutiei de credit debitoare, precum si plata remuneratiei persoanelor angajate in conditiile legii, inclusiv a lichidatorului;

2. creantele rezultate din depozitele garantate, inclusiv cele ale Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar rezultate din plata compensatiilor catre deponentii garantati si/sau din finantarea, inclusiv prin emiterea de garantii, a unor operatiuni care au implicat transferul de depozite garantate ale institutiei de credit debitoare, precum si creantele izvorate din raporturi de munca pe cel mult 6 luni anterioare deschiderii procedurii;

3. creantele rezultand din activitatea debitorului dupa deschiderea procedurii;

4. creantele bugetare, creantele Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, altele decat cele mentionate la pct. 2, precum si creantele Bancii Nationale a Romaniei decurgand din credite acordate de aceasta institutiei de credit;

5. creantele decurgand din operatiuni de trezorerie, din operatiuni interbancare, din operatiuni cu clientela, din operatiuni cu titluri, din alte operatiuni bancare, precum si din cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, din chirii, precum si alte creante chirografare;

6. creantele izvorand din acte cu titlu gratuit (astfel cum acest text, de la punctul 6, a fost modificat, la vremea respectiva, prin O.G. nr. 12/2012);

61. creantele decurgand din instrumente de datorie si din imprumuturi, avand la baza conventii care prevad o clauza de subordonare potrivit careia, in caz de lichidare sau faliment al institutiei de credit, astfel de creante urmeaza sa fie platite dupa creantele tuturor creditorilor chirografari nesubordonati si, dupa caz, ale altor creditori chirografari subordonati; in cadrul acestei categorii de creante, plata acestora se va efectua cu respectarea ordinii de preferinta stabilite prin clauza de subordonare aferenta fiecarei creante (astfel cum acest text, de la punctul 61, a fost introdus in art. 38 din O. G. nr. 10/2004, prin O.G. nr. 12/2012);

7. creantele actionarilor institutiei de credit in faliment, respectiv creantele membrilor cooperatori ai cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit in faliment, derivand din dreptul rezidual al calitatii lor, in conformitate cu prevederile legale si statutare.

*

Pentru ca in text s-a facut referire la creditorul chirografar, poate este bine sa reamintim ca acesta este, cu titlu general, creditorul a carui creanta nu este garantata prin garantii personale sau reale, ci numai prin dreptul de gaj general asupra patrimoniului debitorului.

In Codul civil, cand este tratat subiectul subrogatiei, art.1.593 si urm. prevad ca oricine plateste in locul debitorului poate fi subrogat in drepturile creditorului, fara a putea insa dobandi mai multe drepturi decat acesta. In afara de alte cazuri prevazute de lege, subrogatia se produce de drept:

– in folosul creditorului, chiar chirografar, care plateste unui creditor care are un drept de preferinta, potrivit legii;

– in folosul dobanditorului unui bun care il plateste pe titularul creantei insotite de o garantie asupra bunului respectiv;

– in folosul celui care, fiind obligat impreuna cu altii sau pentru altii, are interes sa stinga datoria;

– in folosul mostenitorului care plateste din bunurile sale datoriile succesiunii;

–  in alte cazuri stabilite de lege.

In materia insolventei, Legea nr. 85/2006 defineste creditorii chirografari drept creditori ai debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente in perioada de observatie.

Potrivit art. 41 din lege, creantele garantate se inscriu in tabelul definitiv pana la valoarea garantiei stabilita prin evaluare, dispusa de administratorul judiciar sau de lichidator. In cazul in care valorificarea activelor asupra carora poarta garantia se va face la un pret mai mare decat suma inscrisa in tabelul definitiv sau definitiv consolidat, diferenta favorabila va reveni tot creditorului garantat, chiar daca o parte din creanta sa fusese inscrisa drept creanta chirografara, pana la acoperirea creantei principale si a accesoriilor ce se vor calcula.

sursa:legestart.ro

www.decalex.ro

0724417920

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *