ACTIUNEA PAULIANA
Noul Cod Civil la Art. 1.164, pentru prima data, ofera o definitie raportului obligational, prevazand ca, Obligatia este o legatura de drept in virtutea careia debitorul este tinut sa procure o prestatie creditorului, iar acesta are dreptul sa obtina prestatia datorata. Pentru a da continut, caracterul obligatoriu al indeplinirii indatoririi debitorului, apare ca ca o necesitate de ordine juridica ca, in situatia in care debitorul nu intelege sa isi indeplineasca de bunavoie obligatia,sa se poate trece la executarea silita a acesteia, pentru ca numai astfel, sa poata fi garantata si asigurata, obligativitatea indeplinirii indatoririi .
Retinand carcaterul de instrument juridic a carui functie este aceea de a inlatura consecintele actelor frauduloase ale debitorului, prin care acesta, isi creeaza starea de insolvabilitate consideram, deopotriva ca, acest instrument juridic va avea si un rol preventiv, dedus din accea ca, o data atentionati, de existenta acestui instrument „adaptat„ unor astfel de situatii juridice.
Sediul materiei, il regasim in, Noul Cod Civiliii la art. 1562 sa prevede ca „Daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate„ iar la alin.2 sa completeze ca „Un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contractpoate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate`