Omisiunea instantei de a se pronunta asupra unei exceptii

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că în situaţia în care instanţa nu s-a pronunţat asupra excepţiei privind tardivitatea formulării cererii de revizuire, invocată de intimată prin întâmpinare, în conformitate cu prevederile  art. 304 pct. 5 C. proc. civ. se impune casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare. Înalta Curte a subliniat că noţiunea de proces echitabil consacrată de juriprudenţa CEDO presupune ca o instanţă internă să fi examinat în mod real problemele esenţiale care i-au fost supuse analizei, cel puţin pentru a le aprecia pertinenţa. Prin urmare, Înalta Curte a respins recursul şi a trimis cauza spre rejudecare, pentru ca instanţa să se pronunţe, după punerea în discuţia părţilor, asupra excepţiei privind tardivitatea cererii de revizuire. (Decizia nr.  2402 din 9 mai 2012 pronunţată în recurs de Secţia a II-a civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect cerere de revizuire)