Contestatia şi plangerea prealabila impotriva actelor de control

Omisiunea instantei de a se pronunta asupra unei exceptii
11 decembrie, 2012
Informarea cu privire la mediere in cauzele de divort
15 ianuarie, 2013

Activitatea de inspectie economico-financiara este reglementata prin OUG 94/2011, aprobata cu modificari prin Legea 107/2012, cu modificarile si completarile ulterioare.

La nivel teritorial, structurile specializate din cadrul directiilor generale ale finantelor publice teritoriale, care exercita controlul financiar in baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii financiare, cu modificarile ulterioare, efectueaza inspectia economico-financiara si se afla in coordonarea metodologica a structurii de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice.

Prin exceptie, structurile de inspectie economico-financiara reprezinta structurile de control care realizeaza atributiile Ministerului Finantelor Publice de constatare a neregulilor aparute in utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora si de stabilire a creantelor bugetare, in conditiile prevazute de OUG 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor publice nationale aferente acestora, cu modificarile si completarile ulterioare.

Verificarile se finalizeaza prin intocmirea actelor de control prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, si de normele metodologice de aplicare a acesteia.

In temeiul completarilor aduse la ordonanta de urgenta de Legea nr. 107/2012, cu aplicare de la 9 iulie 2012, impotriva actelor de control se poate formula contestatie in conditiile prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 66/2011, care se solutioneaza conform prevederilor acesteia.

Impotriva dispozitiei obligatorii se poate formula plangere prealabila in temeiul legii 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Solutionarea plangerilor prealabile formulate impotriva dispozitiei obligatorii se face de catre Ministerul Finantelor Publice. Ministrul finantelor publice, prin ordin, poate stabili si in sarcina directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti competenta de solutionare a plangerilor prealabile formulate impotriva dispozitiilor obligatorii emise de structurile prevazute la art. 5 alin. (2), dupa caz.

ATENTIE! Plangerea prealabila nu suspenda executarea dispozitiei obligatorii. Aceasta dispozitie nu aduce, insa, atingere dreptului contestatorului de a cere suspendarea executarii actului atacat, in temeiul Legii contenciosului administrativ.

Potrivit normei metodologice plangerea prealabila formulata impotriva dispozitiei obligatorii reprezinta cererea operatorului economic prin care solicita organului de inspectie economico-financiara reexaminarea dispozitiei obligatorii, in sensul revocarii sau modificarii acesteia. Este indreptatita sa formuleze plangere prealabila impotriva dispozitiei obligatorii si persoana care se considera lezata in drepturile sale in conditiile prevazute de Legea contenciosului administrativ.

 

Obiectul plangerii prealabile il constituie numai sumele si masurile stabilite si inscrise de organul de inspectie economicofinanciara in dispozitia obligatorie atacata. In situatia in care contestatorul precizeaza ca obiectul plangerii prealabile il formeaza dispozitia obligatorie, fara insa a mentiona sumele si masurile contestate, dupa caz, plangerea prealabila se considera formulata impotriva intregului act administrativ financiar.

In cazul in care contestatorul se afla in procedura insolventei sau in procedura falimentului, plangerea prealabila va purta semnatura si stampila administratorului judiciar, administratorului interimar sau lichidatorului.

Organul de solutionare competent nu se poate substitui contestatorului cu privire la motivele de fapt si de drept pentru care a contestat dispozitia obligatorie.

Solutionarea plangerii prealabile formulate impotriva dispozitiei obligatorii se face de structura de specialitate din cadrul Ministerului Finantelor Publice, stabilita prin ordin al ministrului.

In cazul in care plangerea prealabila este depusa direct la organul competent de solutionare, acesta o va transmite organului de inspectie economico-financiara emitent al dispozitiei obligatorii atacate, in vederea constituirii dosarului plangerii prealabile, a verificarii conditiilor procedurale, precum si a intocmirii referatului cu propuneri de solutionare.

Referatul cu propuneri de solutionare cuprinde precizari privind indeplinirea conditiilor de procedura, mentiuni privind sesizarea organelor de urmarire si cercetare penala, dupa caz, precum si propuneri de solutionare a plangerii prealabile, avand in vedere toate argumentele contestatorului si documentele in sustinere; in caz contrar dosarul se restituie in vederea completarii. In referat se va mentiona obligatoriu daca s-a facut sau nu sesizare penala.

Plangerea prealabila formulata impotriva dispozitiei obligatorii se depune la directia din care face parte organul de inspectie economico-financiara al carui act este atacat.

Referatul se aproba de conducatorul organului de inspectie economico-financiara emitent al dispozitiei obligatorii atacate.

Plangerea prealabila poate fi retrasa de contestator pana la solutionarea acesteia. Organul de solutionare competent va comunica contestatorului decizia prin care se ia act de renuntarea la plangere. Prin retragerea plangerii prealabile nu se pierde dreptul de a se inainta o noua plangere prealabila in interiorul termenului general de depunere a acesteia.

Prin solutionarea plangerii prealabile nu se poate crea o situatie mai grea contestatorului decat cea stabilita initial.

In solutionarea plangerii prealabile, conditiile de procedura pot fi urmatoarele: respectarea termenului de depunere a plangerilor prealabile, competenta organului care a incheiat actul contestat, existenta semnaturii sau a stampilei de pe plangerea prealabila. Conditiile de fond in procedura de solutionare a plangerii prealabile pot fi urmatoarele: lipsa de interes, lipsa calitatii de a contesta, prescriptia, autoritatea de lucru judecat si imposibilitatea reverificarii pentru aceeasi perioada si pentru aceleasi obligatii catre bugetul general consolidat.

Pentru solutionarea plangerii prealabile se emite o decizie. Prin decizie, plangerea prealabila va putea fi admisa, in totalitate sau in parte, ori respinsa. Prin decizie se poate desfiinta total sau partial dispozitia obligatorie atacata, situatie in care urmeaza sa se incheie o noua dispozitie obligatorie care va avea in vedere strict considerentele deciziei de solutionare.

Decizia de desfiintare este pusa in executare in termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei, iar noua dispozitie obligatorie vizeaza strict aceeasi perioada si acelasi obiect al plangerii prealabile pentru care s-a emis decizia de desfiintare.

In cazul admiterii plangerii prealabile si revocarii in parte a dispozitiei obligatorii, prin actul administrativ financiar intocmit conform considerentelor deciziei de solutionare nu se pot stabili in sarcina contestatorului sume mai mari decat cele stabilite initial, acesta putand fi contestat potrivit legii.

Decizia emisa in solutionarea plangerii prealabile poate fi atacata de catre contestator, la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta, in conditiile legii.

Eventualele erori materiale din deciziile de solutionare a contestatiilor pot fi indreptate de catre organul de solutionare competent, la initiativa acestuia, a organului de inspectie economico-financiara emitent al actului administrativ financiar contestat, a contestatorului sau a oricarei persoane direct interesate.

 

www.decalex.ro

0742297538

 

sursa: legestart.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *