Practicile comerciale neloiale

Consumatorii europeni sunt protejaţi împotriva practicilor comerciale neloiale, indiferent dacă este vorba de practici comerciale înşelătoare sau agresive. UE acordă acelaşi grad de protecţie tuturor consumatorilor, indiferent de locul de achiziţionare sau de vânzare din UE.

Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piaţa internă faţă de consumatori şi de modificare a Directivei 84/450/CEE a Consiliului, a Directivelor 97/7/CE, 98/27/CE şi 2002/65/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului („Directiva privind practicile comerciale neloiale”).

rezenta directivă defineşte practicile comerciale neloiale interzise în Uniunea Europeană (UE). De asemenea, directiva protejează interesele economice ale consumatorilor care încheie tranzacţii comerciale cu comercianţii.

Practicile comerciale neloiale sunt practici care:

• nu respectă principiile diligenţei profesionale *;
• pot influenţa deciziile comerciale * ale consumatorilor.

Anumite segmente de populaţie trebuie să fie protejate în mod special, dată fiind vulnerabilitatea sau credulitatea lor, vârsta lor (copii sau persoane în vârstă) sau o infirmitate mintală sau fizică.

Directiva integrează dispoziţiile directivelor privind publicitatea înşelătoare, contractele la distanţă şi comercializarea la distanţă a serviciilor financiare.

Practicile înşelătoare

O practică comercială este înşelătoare în cazul în care conţine informaţii false, mincinoase sau dacă aceste informaţii, chiar dacă sunt corecte în fapt, pot induce consumatorul în eroare. Aceste informaţii sunt cele care privesc în special:

• existenţa sau natura produsului;
• principalele caracteristici ale produsului (cum ar fi disponibilitatea, compoziţia, data fabricaţiei, originea geografică, rezultatele aşteptate în urma utilizării etc.);
• preţul, angajamentele comerciantului, procesul de vânzare;
• necesitatea unui serviciu sau a unei reparaţii;
• comerciantul (identitatea, calificările, statutul, codul de conduită ale acestuia etc.);
• drepturile consumatorului în domeniul vanzarii.

În plus, directiva interzice activităţile de marketing şi de publicitate a produselor care creează o confuzie cu un alt produs sau cu o marcă a unui concurent.

În cele din urmă, toate informaţiile necesare consumatorului trebuie să fie furnizate acestuia în mod clar şi inteligibil, în momentul corespunzător, pentru a-i permite acestuia să ia o decizie comercială. În caz contrar, este vorba despre o practică înşelătoare prin omisiune.

Practicile comerciale agresive

Deciziile comerciale ale consumatorilor trebuie să fie libere. Ele nu pot fi luate ca urmare a utilizării unei hărţuiri, constrângeri sau influenţe nejustificate *.

Astfel, trebuie luate în considerare mai multe elemente pentru stabilirea sancţiunilor:

• natura şi durata practicii agresive;
• eventuala folosire de limbaj şi comportament ameninţător;
• exploatarea unei circumstanţe particulare care afectează consumatorul cu scopul de a influenţa decizia acestuia;
• condiţiile necontractuale impuse consumatorului când acesta doreşte să-şi exercite drepturile contractuale.

www.decalex.ro

0742297538