Modificari aduse de Noul Cod Civil in vigoare de la 1 octombrie 2011

Modificari aduse de Noul Cod Civil in vigoare de la 1 octombrie 2011

Noul cod civil este o inglobare practic a codului comercial roman dar si a cel al dreptului familiei. Din pricina atat de multor coduri in Romania, actului justitiei se infaptuia foarte greu. Leguitorul secolului nostru a vrut ca elemene de drept comercial, atat de intalnit in realitatea juridica dar si elemente de natura familiala au fost introduse in noul cod civil. Va prezentam mai jos noutati in ceea ce s-a modificat cel mai mult si anume casatoria, si in general institutia familiei.

„Instrument modern de reglementare a aspectelor fundamentale ale existentei individuale si sociale, noul Cod civil valorifica experienta reformelor recente in domeniul dreptului civil realizate de alte state (Italia, Franta, Canada – provincia Quebec, Olanda, Spania), precum si prevederile din instrumente de drept european si internationale. Pentru a raspunde imperativelor unui prezent dinamic, realitatilor vii si in continua schimbare, sunt promovate solutii noi, sunt revizuite institutii devenite clasice, sunt puse in valoare principii recunoscute in plan international, dar care nu au fost inca implementate in spatiul romanesc. Toate aceste elemente de noutate implica eforturi semnificative pentru punerea lor in aplicare in mod  corect, unitar, coerent si sistematic”, se arata in expunerea de motive a proiectului de lege privind punerea in aplicare a Codului Civil. De exemplu, noul Cod Civil ofera sotilor posibilitatea de a alege intre regimul comunitatii legale, cel al comunitatii conventionale sau cel al separatiei de bunuri. Spre deosebire de actuala reglementare, cei care nu vor dori sa li se aplice comunitatea legala vor putea incheia conventii matrimoniale. In timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin buna invoiala, prin act incheiat in forma autentica notariala sau pe cale judecatoreasca.

In ceea ce priveste aplicarea noului Cod Penal au fost analizate toate dispozitiile penale cuprinse in legile speciale, urmarindu-se, potrivit notei de fundamentare documente, urmatoarele aspecte:

• abrogarea unor texte de incriminare din legislatia speciala, ca urmare a cuprinderii acestora in Partea speciala a noului Codului penal, ori pentru inlaturarea suprapunerii inutile a unor texte care protejeaza aceleasi valori sociale;
• adaptarea pedepselor pentru infractiunile care raman in legislatia speciala potrivit logicii sanctionatorii a noului Cod penal;
• actualizarea trimiterilor la normele din Partea speciala a Codului penal facute de textele din legislatia speciala;
• dezincriminarea unor fapte prevazute in legislatia speciala si contraventionalizarea acestora acolo unde este cazul. Respectarea principiului minimei interventii care guverneaza legislatia penala a oricarui stat de drept impune recurgerea la mecanismul penal de protectie doar in situatiile in care protectia oferita de reglementarile altor ramuri de drept este insuficienta.

Noul Cod Civil si-a propus sa reglementeze drepturile si obligatiile reciproce ale sotilor intr-o maniera care sa reflecte mai exact realitatile contemporane, aceasta cu atat mai mult cu cat mentalitatile anilor ’50 – cand a fost adoptat actualul Cod al Familiei – au suferit transformari esentiale. In ce priveste noua reglementare, ar fi de mentionat ca in Noul Cod Civil se arata in mod expres ca scopul incheierii casatoriei il reprezinta intemeierea unei familii (art. 259 alin. 2), in vreme ce in actuala legislatie aceasta finalitate este doar subinteleasa din dispozitiile art. 1 alin. 3 din actualul Cod al familiei, care prevede ca /”//familia are la bază căsătoria liber consimţită între soţi/”.Se mentine si in noua reglementare principiul egalitatii sotilor – in drepturi si obligatii – (art. 258 alin. 1 din Noul Cod Civil), principiu deja consacrat de Codul Familiei (art. 1 alin. 4), cu mentionarea expresa a imprejurarii ca „/soţii hotărăsc de comun acord în tot ceea ce priveşte căsătoria/” (art. 308 din Noul Cod Civil si, respectiv art. 26 din Codul familiei). Noul Cod Civil prevede, in mod expres, cu caracter de obligatii reciproce ale sotilor, necesitatea ca sotii sa se respecte, sa isi fie fideli si sa isi acorde sprijin moral (art. 309 alin. 1). Asa cum s-a vazut, incalcarea unora dintre aceste obligatii , dincolo de faptul ca poate reprezenta un motiv de divort, poate conduce si la obligatia celui vinovatla platade despagubiri ( situatia sotului violent, alcoolic sau infidel). Aceste dispozitii modifica si, in egala masura, se distanteaza de actuala reglementare, caci, pe de o parte, conform Codului familiei, sotii sunt datori sa isi acorde atat sprijin moral, cat si material in legatura cu toate aspectele „/relatiilor de familie/” (art. 2), in vreme ce, potrivit Noului Cod Civil, soţii vor fi obligaţi să îşi acorde sprijin material reciproc doar in legatura cu cheltuielile casatoriei, ei fiind obligaţi să contribuie, în raport cu mijloacele fiecăruia, la astfel de cheltuieli, dacă prin convenţie matrimonială nu s-a prevăzut altfel (art. 325). Altfel spus, in vreme ce sprijnul moral al sotilor va constitui, conform Noului Cod Civil, o obligatie referitoare la toate aspectele casatoriei si ale relatiilor de familie, obligatia legala de acordare a unui sprijin material va fi limitata la suportarea doar a cheluielilor casatoriei si aceasta in limitele aratate in conventia matrimoniala. Pe de alta parte, viziunea diferita a viitoarei legislatii a familiei de cea a actualului Cod este vizibila si in ce priveste reglementarea altor aspecte ale relaţiilor dintre soti decat cele referitoare la sprijinul reciproc al acestora. Astfel, in vreme ce potrivit actualului Cod al familiei, relatiile de familie ar trebui sa se bazeze pe „/prietenie şi afecţiune reciprocă/” (art. 1 alin. 4 din Codul Familiei), Noul Cod Civil particularizeaza aceste aspecte, reglementate pana acum intr-o maniera generala, si stabileste ca respectul si fidelitatea vor avea caracter de obligatii reciproce.