Noi reguli privind deductibilitatea cheltuielilor

Atat in ceea ce priveste impozitul pe profit, cat si in privinta impozitului pe venit, OUG nr. 24/2012 a stabilit ca, de la 1 iulie 2012, nu sunt cheltuieli deductibile „50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice, cu o masa totala maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in folosinta contribuabilului”.

De asemenea, OUG nr. 24/2012 a limitat, tot de la 1 iulie 2012, la 50% dreptul de deducere a TVA aferente cumpararii, achizitiei intracomunitare, importului, inchirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate si a TVA aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile, in cazul in care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv in scopul activitatii economice.

Normele de aplicare pentru acest noi reguli prevad ca prin cheltuieli legate de vehiculele aflate in proprietatea sau in folosinta persoanei impozabile se inteleg orice cheltuieli direct atribuibile unui vehicul, cum sunt cheltuielile de reparatii, de intretinere, cheltuielile cu lubrifianti, cu piese de schimb, cheltuielile cu combustibilul utilizat pentru functionarea vehiculului.

Totodata, conform HG nr. 670/2012, in cadrul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate supuse limitarii fiscale se cuprind si cheltuielile reprezentand: impozitele locale, asigurarea obligatorie de raspundere civila auto, inspectiile tehnice periodice, rovinieta, etc.

„In sensul prezentelor norme prin vehicul se intelege orice vehicul avand o masa totala maxima autorizata care nu depaseste 3500 kg si nu are mai mult de noua scaune, inclusiv scaunul soferului”, se mai arata in norme.

Ce inseamna utilizarea in scopul activitatii economice a vehiculelor?

Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal stabilesc ca utilizarea in scopul activitatii economice a unui vehicul cuprinde, fara a se limita la acestea: deplasari in tara sau in strainatate la clienti/furnizori, pentru prospectarea pietei, deplasari la locatii unde se afla puncte de lucru, la banca, la vama, la oficiile postale, la autoritatile fiscale, utilizarea vehiculului de catre personalul de conducere in exercitarea atributiilor de serviciu.

In cazul vehiculelor utilizate pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca se considera ca vehiculul este utilizat in scopul activitatii economice atunci cand exista dificultati evidente in folosirea altor mijloace de transport adecvate, cum ar fi lipsa mijloacelor de transport in comun, decalajul orarului mijloacelor de transport in comun fata de programul de lucru al persoanei impozabile. Reprezinta vehiculele utilizate de angajator pentru transportul angajatilor la si de la locul de munca vehiculele utilizate pentru transportul angajatilor de la resedinta acestora/locul convenit de comun acord la locul de munca, precum si si de la locul de munca la resedinta angajatilor/locul convenit de comun acord. Prin angajati se inteleg salariatii, administratorii societatilor comerciale, directorii care isi desfasoara activitatea in baza contractului de mandat si persoanele fizice rezidente si/sau nerezidente detasate, in situatia in care persoana impozabila suporta drepturile legale cuvenite acestora.

Transportul la si de la locul de munca al angajatilor in alte conditii decat cele mentionate este considerat uz personal al vehiculului.

Atentie! Se considera ca un vehicul nu este utilizat exclusiv in scopul activitatii economice in situatia in care, pe langa utilizarea in scopul activitatii economice, vehiculul este utilizat ocazional sau de o maniera continua si pentru uz personal. Uzul personal este definit ca utilizarea unui vehicul in folosul propriu de catre angajatii unei persoane impozabile, ori pentru a fi pus la dispozitie in vederea utilizarii in mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decat desfasurarea activitatii sale economice.

Foaia de parcurs, necesara pentru justificarea utilizarii vehiculelor

Normele de aplicare mai prevad ca justificarea utilizarii vehiculelor, in sensul acordarii deductibilitatii la calculul impozitului pe profit sau venit, se efectueaza pe baza documentelor justificative si prin intocmirea foii de parcurs. Conform prevederilor, acest document trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii: categoria de vehicul utilizat, scopul si locul deplasarii, kilometrii parcursi, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.

Ce alte modificari mai sunt la Norme de aplicare a Codului fiscal

Impozit pe venit

• Clarificarea tratamentului fiscal in cazul contribuabililor care au ca obiect de activitate colectarea si valorificarea de deseuri si obtin ocazional si venituri din valorificarea celorlalte bunuri mobile sub forma deseurilor din patrimoniul afacerii, acestea reprezentand venituri din activitati independente care sunt supuse impunerii potrivit regulilor proprii acestei categorii, respectiv cap.II „Venituri din activitati independente”, fara a fi aplicabile prevederile art.53 alin.(2) si art.79 din Codul fiscal.

Impozite si taxe locale

Modificarile normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal vizeaza in principal urmatoarele:

• Clarificarea valorii declarate pentru stabilirea taxei pentru eliberarea autorizatiilor de construire, in sensul ca valoarea de proiect cuprinde instalatiile aferente si nu include TVA;
• Clarificarea modului de calcul al impozitului pe spectacole, in sensul ca valoarea la care acesta se aplica nu include TVA;
• Sumele in lei vechi sunt exprimate in lei noi, in ceea ce priveste rotunjirea sumelor datorate ca impozite si taxe locale;
• Au fost modificate exemplele X si XI de la pct. 71 alin. (4) din Normele metodologice, referitoare la stabilirea termenului de plata a impozitului pentru cladirile dobandite in lunile septembrie si octombrie ale unui an fiscal.

Contributii sociale obligatorii

In domeniul contributiilor sociale obligatorii, modificarile si completarile aduse prin HG nr. 670/2012 cuprind:

• Clarificari cu privire la stabilirea bazei de calcul a contributiei de asigurari sociale datorate de angajator, in sensul explicitarii unor trimiteri la elemente componente ale bazei de calcul reprezentand exceptii generale si specifice;
• Se aduc explicatii cu privire la sintagma „alte conditii de munca”, in sensul ca aceasta sintagma se refera la personalul incadrat in institutii militare potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare;
• Actualizarea exemplului de calcul al contributiei de asigurari sociale datorate de angajator, cu castigul salarial mediu brut utilizat in anul 2012 in suma de 2.117 lei si completarea acestuia cu sintagma „alte conditii de munca”, prevazuta in textul legii;
• Corelarea cu prevederile art. 55 in ceea ce priveste notiunea de „venit din salarii”, respectiv precizarea ca aceste venituri pot fi sub forma baneasca si/sau in natura;
• Clarificari cu privire la sumele care se includ in baza de calcul a contributiei la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale, in sensul ca se au in vedere numai indemnizatiile suportate de angajtor in caz de concediu medical sau in caz de accident de munca ori boala profesionala, nu si partea de indemnizatie suportata din fonduri (FNUASS si Fondul de accidente de munca);
• Clarificarea situatiilor in care declaratia prevazuta la art. 60 (D112) se depune de catre angajat, respectiv in cazul angajatorilor din state terte pentru care nu au fost incheiate cu Romania acorduri sau conventii in domeniul securitatii sociale, precum si in cazul persoanelor fizice romane angajate ale misiunilor diplomatice si ale posturilor consulare acreditate in Romania;
• Corelarea cu prevederile referitoare la noul mod de calcul al contributiei de asigurari sociale de sanatate, pentru veniturile din pensii (numai pentru partea de venit care depaseste nivelul de 740 lei), in sensul eliminarii exemplelor de la pct. 18 din normele metodologice, referitoare la modul de calcul existent inainte de modificarea prin Ordonanta de urgenta nr. 15/2012 privind stabilirea unor masuri financiare in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si al finantelor publice;
• Aplicarea unui tratament fiscal unitar pentru toate contributiile sociale obligatorii, in cazul drepturilor salariale acordate prin hotarari judecatoresti ramase definitive si irevocabile, prin reformularea textului existent, care se referea numai la o parte din aceste contributii;

sursa: avocatnet.ro